Regii legumelor din nord. Țăranii care au reînviat o tradiție de aproape jumătate de secol

Au reînviat vechile CAP-uri în nordul Moldovei, iar o nouă generație de regi ai legumelor s-a născut la Botoșani.

Dacă sudul țării îi are pe olteni și gălățeni, Botoșaniul se poate lăuda cu țăranii din Hilișeu. Aceștia au o tradiție de aproape un secol în domeniul legumiculturii și au reînviat acest meșteșug dus aproape la perfecțiune în anii comunismului. După două decenii, la Hilișeu, cu învățătura și cu experiența vechiului CAP din zonă, renumit în toată Moldova, au început să apară solarii și serele.

Înăuntru numai cu metode tradiționale, răsar cu ajutorul mînilor pricepute și crăpate de muncă ale agricultorilor roade, care ar face poftă oricui, mai ales în sezonul trufandalelor. Până și străinii au dat de gustul ridichiilor, gogoșarilor, sălăturilor sau roșiilor de la Hilișeu, și vin în ”regatul legumicultorilor” din nord pentru a se aproviziona. Una dintre cele mai renumite familii de agricultori de la Hilișeu este familia Răuța. Sunt aproape trei generații care se ocupă de legumiculturăm la Hilișeu Cloșca. Oamenii folosesc și astăzi tradiția vechiului CAP de la Hilișeu. Au învățat acolo de mici, cum să facă solarii și muncesc altăuri de familie și de prieteni.

Oamenii au secretele lor în ceea ce privește producția, dar totul este natural, făcut doar după metodele învățate de la CAP-ul comunist. Ca îngrășământ familia de legumicultori de la Hilișeu Cloșca, spune că folosește doar balega de vacă, pe care o împrăștie în solarii. Din gunoi ies ca din minune roșii, ardei, ridichi,salată sau ceapă verde.

Familia Răuța, un adevărat clan de legumicultori, are câteva hectare de teren dar și numeroase solarii, construite exact ca pe vremea CAP-ului. Tot acolo au învățat că dacă muncesc împreună, răzbesc mai ușor. Chiar și așa, fiecare dintre cei 5 frații cu solarul său are zi de zi, o muncă titanică de împlinit.

Vasile Răuța, spune că rezultatele se văd iar oamenii vin și cumpără direct de la solariile sale. Sunt atrași de faptul că legumele sunt mereu proaspete și naturale. Vasile vinde și la oraș, dar cel mai multe se bazează pe recomandările celor care au plecat mulțumiți mâncând o roșie sau o ridichie de la el. Mai mult decât atât îi cumpără legume atât oamenii din sat, dar și din alte regiuni ale țări și chiar din străinătate. Și asta în condițiile în care, oamenii din Hilișeu, care muncesc în străinătate, poartă cu ei faima legumelor din zonă, acolo unde pleacă.

Familia Răuța nu este singura care duce tradiția legumiculturii la Hilișeu. Tot de la CAP a învățat legumicultură, prin părinții ei și Olga Ungureanu. Mai mult și-a contaminat și soțul cu microbul legumiculturii. Și-au ridicat pe terenul rămas moștenire de la părinți, două sere mari, în care fac legumicultură bio. Cultivă orice tip de legumă, iar clienții sunt mulțumiți. Dumitru Ungureanu, angajat CFR, spune că s-a îndrăgostit de legumicultură. El dezvăluie secretele solariilor sale și a producției de legendă pe care reușește să o facă. Bazele sunt preluate tot din perioada comunistă de la vechiul CAP.

Cu toate acestea, Dumitru Ungureanu a retehnologizat totul și a cumpărat inclusiv motosape, motocultor dar și o minune de tractoraș chinezesc, pe care-l folosește la arături dar și la deplasările sale către sere.

Soția acestuia, Olguța Ungureanu, spune că munca și în cazul lor, se face la comun. Tot o tradiție moștenită de la CAP-ul din Hilișeu. Vorba ceea, unde-s mulți, puterea crește. Iar plata pentru toți cei care pun umărul., este în natură, adică bunătăți din solarii.

După ce a fost strânsă recolta, Olguța Ungureanu, se apucă de făcut și dulcețuri, comporuti și zacuște pentru cei care-i calcă pragul. Și aceste bunătăți sunt făcute tot natural, spune botoșăneanca, așa ca pe vremea bunicilor la plită.

Tradiția legumiculturii la Hilișeu a fost relansată de altfel în toată comuna, mai existând sere și la Corjăuți de exemplu. Renașterea acestui meșteșug a avut loc practic după 2010, atunci când cursul năvalnic al Jijiei a fost regularizat. Până în acel an, apele dezlănuite, inundau în fiecare an culturile iar oamenii munceau aproape degeaba. Fostul CAP de la Hilișeu, cel care a oferit atâta inspirație legumicultorilor din Hilișeu, a fost renumit în toată Moldova prin întindere și producție.

Citeste si:

Facebook Comments