VIDEO! Bătrâni umiliți de stat după o viață de muncă

Botoșaniului îi sunt atribuite multe branduri. În special politicienii, la fiecare campanie electorală se laudă ba cu agricultura, ba cu importanța culturală a județului, ba cu olimpicii de geniu de pe aceste meleaguri. Dincolo de vorbe-n vânt, în realitate brand-ul Botoșaniului este de fapt, sărăcia. Iar cea mai bună dovadă o reprezintă o nouă situare a județului într-un top național al rușinii.

La Botoșani sunt cei mai săraci pensionari din țară.

Culmea, este vorba despre bunici lăsați săraci lipiți pământului, de stat, după ce au muncit o viață întreagă pe ogoarele patriei. Mai mult decât atât, după o viață de chin și muncă în anii comunismului, cel mai probabil li se va pune eticheta de asistat social.

Potrivit statisticilor naționale, în județul Botoșani se află cele mai mici pensii medii din România. Cu alte cuvinte, la noi, se află cei mai săraci pensionari.

Mai bine de 30% din totalul pensionarilor din Botoșani, au pensii de aproximativ 520 de lei, majorate între timp. Peste 20.000 de bătrâni, majoritatea grav bolnavi, se află la limita supraviețuirii. Culmea, toți acești bunici săraci și batjocoriți la apusul vieții, au în spate o viață cruntă de muncă pe câmpurile CAP-urilor.

Statul i-a răsplătit doar cu o pensie în bătaie de joc, acei 520 de lei. Unii dintre acești oameni, printre care și mătușa Maria din Ungureni, au pus mâna pe sapă de la vârsta de 9 ani și au muncit până la ieșirea la pensie.

Din păcate nimeni nu le-a pontat munca și s-au trezit cu pensii de mizerie, pentru jumătate din anii lucrați. O adevărată bătaie de joc, mai ales că munca la CAP, nu era o joacă. Pe mulți corvezile din anii comunismului i-au îmbolnăvit.

După o viață de trudă au ajuns bolnavi și săraci lipiți pământului. Tanti Maria stă la fiica ei, pe toată perioada iernii tocmai pentru că nu are bani de lemne. De altfel are bani doar pentru medicamente.

În situația bătrânei din Ungureni sunt zeci de mii de pensionari. Unii sunt atât de bolnavi și de îngenuncheați de anii de muncă grea, încât rețetele sunt prea scumpe pentru a fi acoperite de pensiile mizerabile.

Majoritatea acestor bunici batjocoriți ajung să facă economie la orice apucă. Și acum sunt conștincioși ca în tot timpul vieții. Își plătesc la zi cheltuielile din puținul pe care-l au. De altfel, întâi plătesc dările la acel stat care după 30 de ani de muncă le oferă doar 520 de lei pe lună și mai apoi se gândesc la ce pun pe masă.

Oamenii sunt nemulțumiți și revoltați dar au ajuns la o vârstă la care privesc neputincioși. Ascultă promisiunile politicienilor dar nu au putere să mai creadă nimic.

La cohortele de vârstnici cu pensie minim garantată se adaugă și cei cu pensii de un leu, majoritatea persoane cu handicap.

 

Citeste si:

Facebook Comments