Botoșaniul se poate lăuda cu o destinație turistică de top. În județ se află al patrulea sat cultural al României

La Botoșani, cultura crește și la sat. Dacă Suceava are Ciocăneștiul, iar Mureșul pe Sângiorgiu, Botoșaniul cu siguranță se poate lăuda cu Vorona. Și asta fiindcă satul din coasta municipiului Botoșani a reușit să fie declarat pentru al doilea an consecutiv, ”sat cultural al României”. Importanta distincție a fost acordată după un concurs organizat de Asociația ”Cele Mai frumoase sate ale României” din care fac parte majoritatea comunelor din țară, cu participarea sub patronajul Ambasadei Franței în România și a delegație Wallonie din Bruxelles. Concursul a avut loc la București la începutul acestei luni în incinta Muzeului Național al Țăranului Român iar jurizarea a fost asigurată de specialiști în etnografie și cultură. Vorona a obținut 95 de puncte din cele 100 posibile și s-a clasat pe locul patru. Cu alte cuvinte, satul botoșănean Vorona, este al patrulea sat cultural al României, după Ciocănești, Sângiorgiu de Mureș și Drăguș.

Motivele pentru care Vorona se află în elita culturală a satelor românești și mai ales pentru care a fost propusă la nivel național ca destinație turistică rurală de top, este în primul rând păstrarea tradițiilor. Vorona este un vechi sat răzeșesc atestat la începutul secolului al XV lea, tocmai în timpul domniei voievodului Alexandru cel Bun. Vechile obiceiuri răzeșești au fost păstrate cu sfințenie. Atât tradițiile, jocurile populare cât meșteșugurile moștenite din tată-n fiu. Un bun exemplu sunt horele după tradiții seculare întinse în fiecare toamnă pe tăpșanurile din mijlocul codrilor bătrâni ai Voronei, la fiecare serbare a pădurii, dar și măștile și tradițiile de Anul Nou cu rădăcini milenare până în epoca neolitică.

Meșteșugurile populare, unele vechi de sute de ani, sunt de asemenea păstrate la Vorona. Sunt renumiți artizanii care au învățat meserie din tată-n fiu, din generație-n generație. Meșteșugarii voroneni confecționează împletituri,covoare tradiționale, straie populare, măști, ouă încondeiate și tot ce ține de tradiții aproape dispărute în multe zone ale țării. Unul dintre cei mai renumiți artizani voroneni, este Niculina Andronache. Voroneanca confecționează orice ține de tradiția populară autentică a zonei din care face parte. Inclusiv straie și covoare țesute direct la un război de țesut vechi de 100 de ani.

În casa Niculinei Andronache se organizează și o șezătoare ca acum 200 de ani, cu fete și tinere dornice să perpetueze vechile obiceiuri. Copii sunt dornici să învețe meșteșugurile străbunilor și îmbracă de fiecare dată costumul tradițional.

Dincolo de tradiții, la Vorona se organizează tabere de pictură și cenacluri literare. Importantă este tradiția voroneană în cadrul acestor cenacluri și datorită conacului de la Joldești, acolo unde s-a născut și a locuit mama poetului Mihai Eminescu, Raluca Eminovici. În vechiul conac, scriitori din toată țara își dau întâlnire odată pe an, cu ocazia Zilelor Eminescu de la Botoșani. Totodată la Vorona, este și un important loc de pelerinaj, o lume a credinței din vremuri imemoriale. Mănăstirile medievale Vorona dar și Sihăstria Voronei, atrag mii de credincioși dornici de rugăciune dar și de relaxare în codrii seculari ce le înconjoară. La Sihăstria Voronei se află și mormântul și moaștele considerate făcătoare de minuni ale Sfântului Onufrie, un călugăr rus ce a rătăcit prin codrii Voronei acum 300 de ani. Totodată în pădurile Voronei, chiar lângă mănăstirea Vorona se află și un copac secular cu implicații istorice deosebite. Se numește Gorunul lui Cuza, iar oamenii locului spun că acolo s-a odihnit voievodul într-un pelerinaj prin județ. Hramul Mănăstirii Vorona adună la rândul său mii de credincioși din toată țara și este însoțit de târguri meșteșugărești dar și de expoziții culinare cu produse tradiționale moldovenești, preparate de gospodinele satului.

Toate acestea, dar și păstrarea jocului de oină în comună, au dus la obținerea punctajului mare și automat la desemnarea Voronei ca sat cultural al României, al patrulea din țară.

Citeste si:

Facebook Comments