Dezvăluiri inedite despre viața lui Ion Creangă la Botoșani. Humuleșteanul a citit pentru prima dată ”Capra cu trei iezi” la Pomârla

Poveștile lui Ion Creangă au înseninat copilăria multor români. Nu există puști care să nu fi auzit seara la culcare, măcar o snoavă sau o poveste de-a humuleșteanului.

Puțini știu însă că niște copii de țăran de la Pomârla, din nordul extrem al județului, au avut acum 150 de ani în urmă privilegiul de a asculta înaintea tuturor, chiar și înainte de a vedea lumina tiparului, celebrele povești ale lui Ion Creangă. Preotul din comuna Pomârla, Ioan Niță dezvăluie, un fapt aproape necunoscut despre viața și opera lui Ion Creangă. Mai mult decât atât, preotul afirmă că marele povestitor a spus pentru prima dată, la Pomârla, în fața unor școlari din sat, celebra sa poveste ”Capra cu trei iezi”. Abia după ce a testat reacția micuților, s-a decis să o publice.

Pentru mulți, prezența lui Ion Creangă la Pomârla, fără nicio legătură cu Iașiul sau Humuleștiul natal, poate fi privită cu scepticism. Istoria literaturii dar și preotul Niță arată însă că Vasile Pogor, un mare simpatizant al lui Creangă dar și al lui Eminescu, venise să îndeplinească, ultima dorință a bătrânului boier Anastasie Bașotă, aici la Pomârla. Mai precis trebuia să îndeplinească o prevedere testamentară a defunctului, prin care urma să fie ridicat la Pomârla, un Instititut Academic.

Creangă însoțit de Eminescu ar fi ajuns în ținuturile Pomârlei la Pogor dar mai târziu și la Samson Bodnărescu, un alt junimist cunoscut, care devenise director al acestui institut academic. Este demn de precizat că Institutul Academic de la Pomârla era foarte apreciat în aceea perioadă, deși situat într-o așezare rurală. Era frecventat de mari profesori inclusiv din străinătate. Totodată bunul prieten al lui Creangă, Mihai Eminescu,venea des la Pomârla la Samson Bodnărescu. Și este foarte probabil ca în anumite ocazii, inclusiv la acel Revelion pomenit să-l fi adus și pe humuleștean. De altfel preotul Niță, spun că la Pomârla a fost mare afluență de junimiști dar și de personalități, veniți să-l viziteze pe Bodnărescu. În acest context școlarii, copii de țăran, beneficiau direct de aceste minți luminate.

Se spune totodată că Ion Creangă își făcuse un obicei, de a prezenta copiilor lui Samson Bodnărescu, poveștile sau creațiile sale, asupra cărora avea îndoieli. Le povestea simplu pe prispă și apoi se gândea să le prezinte spre publicare. Și asta fiindcă puștii de la Pomârla, obișnuiți cu poveștile populare era cel mai exigent public.

Citeste si:

Facebook Comments