HARTA ROMÂNIEI LA PENSIE. Radiografia unui fenomen încă nerezolvat. „Mă gândeam că la pensie voi avea libertate, dar lucrurile sunt altfel acum”

HARTA ROMÂNIEI LA PENSIE. Radiografia unui fenomen încă nerezolvat. „Mă gândeam că la pensie voi avea libertate, dar lucrurile sunt altfel acum”

De câte ori nu am auzit în jurul nostru: „Nu mai prind eu pensia”? Mulţi dintre dintre români îşi scot astfel de pe lista priorităţilor imediate problema banilor pe care i-ar putea avea la bătrâneţe.

Totuşi, ei nu pot anticipa viitorul şi, pentru a se asigura că viaţa lor va fi una acceptabilă atunci când vor primi prima pensie, trebuie să se gândească din timp la modalităţi de economisire a banilor. Acest raţionament reiese dintr-o simplă analiză a datelor Institutului Naţional de Statistică. Potrivit acestor statistici, în perioada aprilie – iunie 2016, în România existau, în medie, 5.101.220 de pensionari.

Acest număr arată că, în lipsa unor bani puşi deoparte, majoritatea pensionarilor nu îşi va putea asigura o bătrâneţe liniştită. Explicaţia este imposibilitatea bugetului de stat de a menţine pensii decente pentru toate categoriile de pensionari. La nivel naţional, cel mai mare număr de pensionari se regăseşte în Municipiul Bucureşti, urmat de judeţele Prahova şi Cluj. Raportând aceste date la numărul de persoane active care au un loc de muncă, reiese că, dacă la nivelul Capitalei şi al judeţului Cluj, un pensionar este susţinut de puţin peste 2 salariaţi, iar în cazul prahovenilor, un pensionar este susţinut de puţin peste 1 salariat.

Cele mai recente date puse la dispoziţie de Institutul Naţional de Statistică arată că numărul mediu al pensionarilor în trimestrul II din anul 2016, adică numărul aferent lunilor aprilie, mai şi iunie, a fost de 5.101.220 de persoane la nivel naţional. Numărul pensionarilor este în scădere faţă de precedentele trei luni ale anului, când acesta atingea 5.114.618 persoane. Acesta rămâne totuşi extrem de ridicat, având în vedere că media populaţiei active care are un loc de muncă şi contribuie, astfel, la asigurarea bugetului de pensii, a ajuns în perioada aprilie-iunie a acestui an, conform INS, la o medie de 8.526.483 de persoane. Astfel, se ajunge la un raport extrem de strâns între populaţia activă, contributoare în mod direct la bugetul de pensii şi populaţia care primeşte aceşti bani. Plata unei pensii este pusă acum pe umerii a mai puţin de doi angajaţi care contribuie prin activitatea lor la bugetul de stat.

Un salariat susţine astăzi, în medie, 1,3 pensionari, dar până în 2032, când va ieşi la pensie cel mai numeros val de participanţi – generaţia decreţeilor – un angajat va trebui să susţină 2,5 pensionari, ceea ce va creşte presiunea pe sistemul public de pensii”, a afirmat Raluca Ţintoiu, preşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) şi directorul NN Pensii, cel mai mare administrator de fond privat de pensii.

Citiți continuarea articolului pe www.gandul.info

Citeste si:

Facebook Comments