Istoria sărbătoririi Noului An

Istoria sărbătoririi Noului An

Sărbătorirea Noului An pe 1 ianuarie este un fenomen relativ nou. Calendarul Roman Timpuriu avea ca reper ziua de 1 martie ca trecere într-un nou an.

În ianuarie se începe marcarea unui nou an după anul 153 înaintea erei noastre. Dar serbarea nu era respectată cu adevărat.

Prima lecţie a timpului este că trece. Prima realitate observată de către om este propria îmbătrânire. Omul a simţit nevoia să ”oprească” timpul. Astfel s-a născut convenţional Calendarul. Calendarul Roman Timpuriu a impus astfel 1 martie ca serbare a anului nou. Calendarul avea zece luni şi începea cu luna martie. Numele lunii martie (latină: Martius) vine de la zeul Marte, zeul războiului din mitologia romană şi era considerată o lună favorabilă începerii războiului. Practic, denumirile lunilor din calendarul contemporan vin din acest prim calendar, legat de gândirea mitologică şi de acţiuni pragmatice: agricultură, război, etc.

Prima oară când Noul An a fost celebrat a avut loc în Roma anului 153 înainte de Hristos. Dar nu a existat o constantă serbare a acestei date. Serbarea din Ianuarie marca alegerea consulilor romani, poziţia publică cea mai importantă din Imperiu.

Cititi continuarea articolului pe www.mediafax.ro

Citeste si:

Facebook Comments