Jocul războinic al lăeșilor, un obicei unicat în România

An de an, între Crăciun și Anul Nou, odată cu lăsarea serii pe ulițele satelor vin lăeșii.

În costume multicolore, cu măști înfricoșătoare pe chip și în zgomot asurzitor de tălăngi bătute ritmat, vechii războinici se întorc victorioși din luptă. Nu este scenariul unui film ci un obicei vechi de câteva sute de ani păstrat cu sfințenie în ținuturile Ibăneștiului. Jocul războinic al lăeșilor este un obicei unicat în România la care participă zeci de tineri și toată suflarea satului, ca o moștenire rămasă din vremuri de demult.

În pragul Anului Nou, odată cu lăsarea serii, ca niște umbre din alte timpuri, zeci de mascați înarmați cu tălăngi uriașe, pornesc pe ulițele Ibăneștiului.

Odată îmbrăcat costumul specific și după ce măștile se lasă pe chip, lăeșii intră în transă. Bat ritmat și provocator în tălăngile de metal și încep dansuri războinice ale căror origine se pierde în negura timpului. Se duc la gazde să vestească victoria și să ure pe toți cei care le deschid poarta.

Oamenii locului, mai ales păstrătorii de tradiții arhaice precum Constantin Țârliman, un Ibăneștean ajuns la aproape 80 de ani, spun că jocul lăeșilor simbolizează de fapt întoarcerea victorioasă a războinicilor acasă.

Este de fapt un dans al victoriei prin care luptătorii moldovei de pe dealurile Ibăneștiului își celebrau victoriile contra tătarilor. Loveau cu sete scuturile cu securile și ghioagele anunțând toată suflarea că au biruit.

Obiceiul a fost preluat spune Constantin Țârliman, în evul mediu de romii lăeși, nomazi specializați în fierărie și fabricarea căldărilor.

Bătăile în tălăngi simbolizează acum, zgomotul făcut de ciocanele căldărarilor în metal.

Totodată obiceiul este completat de alte dansuri și tradiții ale căror origine se pierde în negura timpului. Tineri încinși cu tălăngi, dansează în fața caselor pe aceleași ritmuri războinice.

 

Jocul lăeșilor este un obicei unicat în România, spun oamenii locului, mândrii că această tradiție încă nu piere, fiind transmisă din generație în generație.

 

Citeste si:

Facebook Comments