Prima școală din Moldova în care s-a predat în limba română. Locul în care au fost educați generali,episcopi și senatori

Graiul românesc a răsunat pentru prima dată într-o școală din Moldova, la Botoșani.

Mai precis în 1830 la Stâncești, în comuna Mihai Eminescu, într-o mică încăpere ce adăpostea 15 copii de țărani cu râvnă de carte, dascălii au înlocuit vechea buche slavonă și grecească cu cea românească. A fost un act revoluționar în întregul învățământ din principatul Moldovei. Și asta fiindcă în toată regiunea se învăța, geografie, istorie, chiar gramatică, cititul și scrisul doar în limbile rusă și greacă, așa cum s-a făcut de generații din Evul Mediu. Revoluția educațională de la Stâncești, a dechis o fereastră de neprețuit culturii în dulcele grai românesc. Practic din acel moment, existau oameni care puteau scrie, citi și crea în graiul strămoșesc. Școala de la Stâncești, prima din Moldova, unde s-a predat și s-a scris în limba maternă a fost ridicată prin strădania boierilor din familia Callimachi, stăpânii domenilor de la Stâncești.

De altfel învățământul moldovenesc a cunoscut la Botoșani, mai ales în mediul rural, o înflorire fără precedent. Nici nu este de mirare, având ăn vedere valorile uriașe ale culturii naționale, născute pe teritoriul județului. La început școlile erau păstorite de preoții și dascălii din sate. Oameni cu râvnă de carte și care mergeau pe același principiu cu boierii intelectuali care stăpâneau domeniile și anume iluminarea maselor, scoaterea țăranilor și a poporului din bezna necunoașterii și a analfabetismului.

Mai mult decât atât, învățământul botoșănean, cel care l-a format pe Nicolae Iorga, Grigore Antipa sau Octav Onicescu, a fost susținut de adevărate legende ale educației din secolul al XIX lea și începutul secolului XX. Este vorba de învățătorii atât de bine pregătiți și atât de dedicați muncii lor, încât din copii de țărani, care veneau și scriau după o zi de muncă cu cărbunele pe tăbliță, au creat somități ale culturii naționale, ofițeri de carieră și oameni de știință. Unul dintre aceștia a fost învățătorul Ioan Vasiliu.

Puțini știu că școlile rurale din ținuturile natale ale poetului Mihai Eminescu, au beneficiat până și de atenția regilor României. De exemplu piatra de temelie a școlii din Ipotești a fost pusă personal de regele Mihai al României, venit în vizită la Botoșani.

Prin istoria lor seculară, dar mai ales prin realizările deosebite ale învățătorilor, preoților și dascălilor care au slujit învățământul în limba română, în cele mai grele condiții, școlile din comuna Mihai Eminescu, mai ales din satele Stâncești și Cucorăni sunt adevărate leagăne de educație și învățătură ale Moldovei. Personalități precum generalul Savel Manu, mâna dreaptă a domnitorului Alexandru Ioan Cuza,profesorul Petre Irimescu, fost prefect de Botoșani,preotul Panaite Scobai sau episcopul Inochentie Moisiu, au trecut prin școlile din această zonă.

Citeste si:

Facebook Comments