Un adevărat tezaur de tradiții culturale și spirituale inedite păstrate cu sfințenie la Rogojești

Pământul sfânt al ucrainielor de la Botoșani

Orice drumeț dornic să descopere tradiții și obiceiuri inedite păstrate de sute de ani, nu ar trebui să ocolească pământul sfânt al ucrainienilor. Și nici măcar nu i-ar trebui pașaport, fiindcă acest leagăn al tradiției ucrainiene se află chiar în județul Botoșani, la Rogojești, un loc pitoresc situat la granița cu ținuturile de legendă ale Bucovinei. De aproape 300 de ani, Rogojeștiul găzduiește o importantă comunitate de ucrainieni galațieni. 80% din populația cătunului este de origine ucrainiană iar limba slavă este la fel de vorbită ca româna. Cei peste 800 de ucrainieni care populează Rogojeștiul, sunt renumiți în toată țara, pentru sfințenia păstrătrii tradițiilor strămoșești.

Aici portul costumului popular galițian este o realitate cotidiană, la fel ca și muzica, graiul și dansurile ucrainiene. Întreaga viață culturală și spirituală a ucrainienilor din Rogojești se desfășoară atât în gospodăriiile lor tradiționale, la biserică dar mai ales în centrul cultural ridicat în mijlocul satului, ca un simbol al atașamentului față de moștenirea strămoșească. Oricine le calcă pragul, descoperă o comunitate veselă și primitoare

Cei 800 de oameni ai comunității ucrainiene de la Rogojești păstrează un adevărat tezaur de tradiții și obiceiuri în alte locuri pierdute. Pentru ei, este o datorie sfântă în primul rând față de strămoși dar și pentru generațiile viitoare.

Cele mai frumoase tradiții ucrainiene sunt perpetuare în rândul tinerilor din comunitate. Ei sunt de altfel, pentru bătrânii și intelectualii satului, garantul că frumoasele și exoticele obiceiuri galițiene de la Rogojești nu vor dispărea.

Prin cântece în special mesajul strămoșesc atinge cel mai bine corzile sufletului ucrainian la Rogojești.

Iar unul dintre cei care au cules și păstrat cel mai bine cântecele tradiționale ucrainiene din această zonă, este Vasile Scutelnicu, un adevărat rapsod al neamului său care practic și-a dedicat viața cântecului ucrainiean și păstrării tradițiilor. Rămas orfan de la 7 luni, ucrainianul din Rogojești a învățat să cânte mergând desculț la școală pe ulițele satelor ucrainiene de la marginea Bucovinei. Cântecele păstrate de Vasile Scultelnicu au o vechime și de câteva sute de ani. La cei 75 de ani, vechiul rapsod, continuă să cânte vechi melodii. Se așează pe o bancă și acompaniat de acordeon, transmite o adevărată zestre culturală tinerelor generații.

Pe lângă frumoasa muzică ucrainieană, ceea ce impresionează la comunitatea din Rogojești, sunt dansurile deosebit de spectaculoase. Totodată comunitatea beneficiază de aportul unui tânăr coregraf ucrainian Gabriel Calski, cunoscut în toată țara dar mai nou și în Ucraina.

Conservarea tradițiilor la Rogojești nu se rezumă doar la dansuri, cântece sau costume naționale. Tot ce ține de viața tradițională a ucrainienilor este păstrat cu sfințenie. Inclusiv gastronomia autentică. La Rogojești pot fi mâncate mai ales la sărbători cele mai delicioase preparate ucrainiene. Rogojeștiul este renumit și pentru ouăle încondeiate făcute printr-o tehnică specială dar și pentru cele 7 preparate de post din noaptea de Ajun, printre care sarmalele și compotul tradițional.Tinerele fete au învățat din generație în generație, rețetele cele mai potrivite.

La fiecare sfârșit de săptămână ucrainienii din Rogojești se întâlnesc la centrul cultural, apoi la biserică. Cântă,povestesc,dansează,gătesc și se roagă. De aproape 300 de ani supraviețuiesc pe aceste meleaguri. Istoricii locali spun că au venit din Galiția, alungați de asuprirea stăpânilor feudali, de războaie și mai ales pentru a găsi toleranță religioasă. S-au așezat la Cândești, Rogojești și Sinăuți.

Rogojeștiul are însă o conotație aparte pentru acești oameni. Este primul loc unde au găsit bunăvoință și unde s-au stabilit continuându-și tradițiile. Sunt deciși să nu uite obiceiurile strămoșilor și să-și mențină identitatea. Pentru ei Rogojeștiul este pământ sfânt.

Comunitățile din Rogojești își continuă traiul patriarhal și în bună înțelegere. Românii și ucrainieni muncesc, trăiesc și se bucură împreună. Împart același pământ de secole și reprezintă un model de conviețuire interetnică în care tradițiile sunt păstrate cu sfințenie.

 

Citeste si:

Facebook Comments